Poate ești la filologie sau la științe sociale. Îți plac limbile străine, istoria, oamenii, felul în care funcționează societatea. Într-o seară îți vine în minte medicina. Gândul revine a doua zi. Și a treia zi. La un moment dat apare întrebarea: „Mai am timp? Cum stau față de cei de la real?”.
Am auzit-o des de-a lungul timpului. Răspunsul sincer este că ai timp, cu condiția să fii serios și să lucrezi constant. Profilul uman te face să pornești din alt loc, iar admiterea se ia doar dacă ai cunoștințe și metoda potrivită și prin repetiție. Mai jos găsești ce se cere la examen, ce spun cercetările despre învățare și cum să îți faci un plan realist.
Ce se cere la admitere
Exemplele de mai jos sunt din 2026. Verifică întotdeauna metodologia universității pentru anul în care susții examenul.
La UMF „Carol Davila”, în 2026, 2.727 de candidați au concurat pe 725 de locuri bugetate la Medicină, iar 800 de candidați au candidat pe 190 de locuri la Medicină dentară.
La UMF Timișoara, concurența a fost de 2,6 candidați pe loc la Medicină și 6,79 de candidați pe loc la Medicină dentară, cea mai mare din țară.
La UMF Cluj, au fost 2,56 de candidați pe loc la Medicină și 2,13 la Medicină dentară.
Examenul îți cere să ai cunoștințe specifice din materiile alese de fiecare universitate, în general anatomie și chimie organică. În funcție de planul-cadru al liceului tău se poate ca o parte din acest conținut să fi fost parcurs mai puțin la clasă. Din fericire, tocmai de aici începe pregătirea. Identifici ce îți lipsește, faci un plan și apoi recuperezi tot într-un mod organizat.
Baza umanistă te poate ajuta
Să luăm un exemplu interesant din Statele Unite. Un studiu pe 85 de studenți admiși la Mount Sinai, o universitate de medicină din New York, arată că ei aveau specializare în științe umaniste și sociale și le lipseau cunoștințele de chimie organică, fizică și calcul matematic. Autorii studiului i-au comparat cu 606 colegi care veneau de la specializări științifice. Concluzia a fost că studenții fără pregătire tradițională au obținut rezultate egale cu ale colegilor. Este de menționat și că existau niște limite la studiu, și anume că umaniștii au avut scoruri ușor mai mici la examenul național american de medicină, adică 221 față de 227, și că și-au întrerupt studiile mai des din motive personale.
Dacă ești la filologie, gândește-te așa: pornești din alt punct, însă dacă ai sprijin, structură și disciplină poți ajunge la același nivel ca cineva de la real. Baza ta umanistă poate să îți vină în ajutor în relația cu pacienții. Există un studiu care sugerează că studenții cu pregătire umanistă și socială pot comunica mai eficient cu pacienții. Este doar o tendință, dar merită reținut că medicina o practici zilnic printre oameni.
Cum procedează alte țări
În Germania, universitățile pornesc de la o realitate simplă, adică studenții ajung la Medicină cu niveluri foarte diferite la biologie, chimie și fizică. Universitatea din Mainz a organizat un curs pregătitor de științe naturale pentru studenții din primii ani, tocmai pentru a reduce din aceste decalaje. Universitatea din Saarland ne oferă un exemplu relevant pentru Farmacie. Universitatea le recomandă viitorilor studenți să lucreze la chimie înainte de începerea anului universitar, pentru că primul semestru conține un volum mare de chimie.
Peste tot e aceeași idee. Când îți lipsește baza o recuperezi înainte să începi materia de specialitate. în România, pregătirea bine structurată poate juca fix acest rol.
Planul în trei etape
Recomandările de mai jos sunt cele pe care le aplicăm la centrul nostru. Durata fiecărei etape depinde de nivelul tău de pornire și de câte ore poți învăța săptămânal. La prima ședință stabilim împreună obiectivele.
Etapa 1 – Fundamentele
Reiei chimia de bază, adică atomul, legăturile chimice, molul, soluțiile. Apoi treci la biologia celulei și organizarea corpului uman.
Scopul acestei etape este să înțelegi terminologia. Dacă poți explica, cu cuvintele tale, ce este legătura chimică sau cum este organizat corpul uman, înseamnă că ai o bază pe care poți construi în continuare.
Etapa 2 –Sistemele corpului și chimia organică
Parcurgi pe rând sistemul nervos, analizatorii, sistemul endocrin, mișcarea, digestia, circulația, respirația și excreția. În paralel, înveți chimia organică din clasele a X-a și a XI-a.
Consultă bibliografia universității la care vrei să dai admiterea. Majoritatea UMF-urilor folosesc manualul Barron's, tradus la Târgu Mureș, în timp ce altele se bazează pe manualele școlare.
Etapa 3 – Grile și simulări
Acum vin testele cronometrate. Rezolvi grile, îți analizezi fiecare greșeală și revii fix la lacunele descoperite.
Asta face diferența dintre „Am învățat materia” și „Știu să răspund corect sub presiunea timpului”.
Cât timp ai la dispoziție?
Dacă mai ai câțiva ani până la admitere, atunci poți parcurge etapele în liniște, cu pauze și cu timp suficient pentru recapitulare. Dacă examenul este aproape, comprimi etapa 1 și pui accent pe materiile cu pondere mare la testul dat la universitatea aleasă.
Pregătirea începe întotdeauna de la nivelul tău real, indiferent de cât timp ai la dispoziție.
Ce metode dau rezultate
Multe dintre metodele cele mai răspândite sunt, din păcate, printre cele mai puțin eficiente. Un raport de referință semnat de la Dunlosky și colegii, din 2013, a analizat zece tehnici de învățare. Concluzia a fost că repetiția distribuită în timp și auto-testarea sunt cele mai eficiente metode, în timp ce subliniatul și recitirea aduc beneficii reduse. Deci înlocuiește recitirea materialelor cu recuperarea informațiilor din memorie.
În studiul lui Roediger și Karpicke din 2006, studenții care s-au testat singuri au reținut substanțial mai mult la câteva zile după decât cei care doar au recitit materialul. Recititul a crescut încrederea participanților în propria memorie, dar auto-testarea a crescut cantitatea de informație care a rămas efectiv în memorie.
Iată un obicei simplu pe care îl recomandăm:
- Parcurgi o lecție, de exemplu sistemul circulator.
- A doua zi, fără să te uiți în carte, scrii tot ce îți amintești, apoi verifici ce ai scris.
- Revii după 3-4 zile, apoi după o săptămână, cu întrebări grilă.
- Ții un caiet cu greșeli. Acolo e cel mai mare câștig.
Pe ce se bazează abordarea noastră și ce primești de la noi
Metoda noastră combină ce știm din psihologia cognitivă despre memorie cu ideea de curs-punte folosit în universitățile europene. Pornim de la nivelul tău real, construim împreună un plan pe etape și te învățăm să folosești metodele descrise mai sus.
Lucrăm cu materiale moderne, inclusiv cu modele 3D proiectate și printate de noi, precum și cu flashcard-uri concepute special pentru biologie și chimie și integrate în platforma Anki. Astfel, învățarea devine mai clară, mai aplicată și mai ușor de susținut în timp. Ne asigurăm și că ții pasul, pentru că urmărim progresul, revenim la lacune și ajustăm planul pe măsură ce avansezi.
Cui nu i se potrivește
Îți spunem asta pentru că nu vrei să îți pierzi timpul:
- Dacă vrei rezultate fără studiu constant, pregătirea nu îți va folosi.
- Dacă te hotărăști doar cu câteva săptămâni înainte de examen, vei acoperi prea puțin din materie.
- Dacă alegi Medicina doar pentru că așa își doresc părinții tăi, merită mai întâi să te gândești ce vrei tu.
- Niciun program de pregătire nu îți garantează că vei prinde loc la facultate, iar concurența este foarte mare.
Ce poți face chiar de acum
Dacă ești în clasa a XII-a, admiterea se apropie, iar volumul de materie de învățat este mare. Dacă ești în clasa a XI-a, ai avantajul timpului și poți construi o bază fără grabă.
În ambele situații, primele săptămâni de pregătire contează cel mai mult. Pe ele se așază restul materiei.
Dacă te gândești serios la Medicină, Farmacie sau Medicină dentară / Stomatologie, hai să ne cunoaștem. Spune-ne unde te situezi acum, iar noi îți propunem un plan realist.
Completează formularul de înscriere
Vezi meditațiile noastre la biologie sau meditațiile la chimie
Întrebări frecvente
Da. Admiterea se face prin test grilă din materiile cerute de universitate, de obicei biologie și chimie organică. Profilul liceului îți permite să te înscrii, iar conținutul care a fost parcurs mai puțin la clasă se recuperează prin studiu.
Our company specializes in personalized tutoring, academic coaching, and study skills development. We tailor our services to meet the unique needs of each student, helping them excel in their studies.
Depinde de universitate. În metodologia universității alese pentru anul tău sunt indicate materiile exacte.
Depinde de nivelul de la care pornești și de numărul de ore pe care le poți dedica în fiecare săptămână. Cu cât începi mai devreme, cu atât ritmul poate fi mai relaxat. La prima ședință îți evaluăm nivelul și stabilim împreună un calendar realist.
Auto-testarea și repetiția spațiată în timp dau cele mai bune rezultate, conform raportului lui Dunlosky. Recitirea și subliniatul nu dau rezultate prea bune.
La unele universități, da. Diferă de la o universitate la alta, deci citește metodologia celei pe care o vizezi.
Da, pe același principiu – contează materiile din metodologie. Farmacia acordă mai multă importanță chimiei, deci merită să te apuci devreme de învățat.
Dacă pornești cu un nivel scăzut, atunci un program structurat îți economisește din timp și îți arată unde faci greșeli. Decizia depinde de bugetul și stilul tău de învățare.
Absolut deloc. Pregătirea pentru admitere presupune să recuperezi biologia și chimia necesare pentru examen, iar asta poate coexista cu cititul, scrisul și interesul pentru limbi străine.
Mai mult, medicina modernă acordă atenție capacității de a asculta și înțelege poveștile pacienților, un domeniu cunoscut sub numele de narrative medicine. Cercetările din educația în domeniul medical arată că materiile umaniste pot contribui la dezvoltarea empatiei, comunicării și reflecției, calități utile în relația cu pacienții. Filologia poate rămâne parte din felul tău de a gândi și de a practica medicina.
Cine a scris articolul?
Tudor Rusan
Chimie și biologie pentru Bacalaureat și admitere la UMF
Predă de 5 ani, are o licență și un masterat în Farmacie.